feb. 7

Legea nr. 284/2010, șapte ani de chin și constituționalitatea O.U.G. nr. 90/2017

Tags: ,
Legea nr. 284/2010, șapte ani de chin și constituționalitatea O.U.G. nr. 90/2017

Într-o carte uluitor de frumoasă din Vechiul Testament se vorbește despre Iov. Iov a fost primul om din istorie care a înțeles că viața este nedreaptă. Prin iscusință și prin muncă acerbă dar și binecuvântat de Dumnezeu, Iov a acumulat mari averi – pământuri, case, cirezi. Familia lui era una numeroasă, avea nevastă și 10 copii. Cu toate că era un om bun, trăitor în respect față de lege și morală, iubitor de oameni, Iov a pierdut toată averea într-o zi. A fost jefuit, proprietățile i-au fost incendiate și copii uciși de oameni fără căpătâi. Pe corp i-au apărut bube respingătoare și a fost nevoit să părăsească cetatea. Mai mulți prieteni au încercat să îl consoleze spunând că starea sa este urmarea vreunui păcat pe care el nu-l mărturisește sau nu îl cunoaște. Iov i-a contrazis pe toți afirmând că este virtuos iar credința sa în Dumnezeu nu a fost alterată nici măcar în noile condiții. În plus, le-a arătat că există mulți oameni care trăiesc în dispreț față de lege și față de semeni și cu toate acestea nu au trecut vreodată prin astfel de chinuri. Neputând să găsească răspuns la întrebarea „Pentru ce trebuie să sufere oamenii nevinovați?” Iov a încearcat în mod repetat să îl cheme pe Dumnezeu în fața unui tribunal suprem pentru a-și proba propria nevinovăție. Bineînțeles că acest lucru nu a fost posibil pentru că nu există în Univers vreo instanță care să poată să îl judece pe Creator. În cele din urmă, Dumnezeu i-a răspuns și l-a mustrat aducându-i aminte omului de propria fragilitate și nimicnicie în raport cu eternitatea și puterea Creatorului. Iov s-a resemnat dar și-a păstrat credința și nu a rostit nici măcar un singur cuvânt nepotrivit la adresa lui Dumnezeu. Dumnezeu a apreciat devotamentul lui Iov și l-a repus în toate drepturile sale. Și-a recăpătat toate proprietățile, toate animalele și toți copii. Iov a murit după mulți ani fără să afle că episodul suferințelor sale nu își avea originea în vreun păcat, întâmplare sau destin. Suferințele lui Iov au început în cer și nu au fost decât parte a unui plan al lui Dumnezeu, un plan în care i-a îngăduit lui Satan să-l chinuie pe Iov pentru a verifica dacă acesta este devotat dezinteresat și independent de orice factor contingent.
Suferința lui Iov a durat șapte ani. Din acest motiv, în tradițiile ebraică, creștină și musulmană, Iov este simbolul răbdării, al tăcerii, al suferinței demne.

Tot de șapte ani se amână sub diverse pretexte acordarea ajutorului pentru militarii ori polițiștii care au trecut în rezervă sub imperiul Legii nr. 284/2010. În calea realizării drepturilor noastre au stat, rând pe rând, tot felul de ordonanțe care au amânat exercițiul efectiv a dreptului la ajutoare. Guverne politice sau tehnocrate, competente sau mai puțin capabile, bine intenționate sau disprețuitoare au inventat tot felul de motive pentru a amâna acordarea ajutorului în mod demn.
În prezent, prin art. 11 alin. 1 din O.U.G. nr. 90/2017, se arată că în anul 2018 nu se acordă ajutoarele sau, după caz, indemnizațiile la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă. Singura posibilitate legală de a intra în posesia ajutorului prevăzut de art. 20 al. (1) și al (2), anexa VII din Legea nr. 284/2010 a fost prevăzuta pentru scurtă vreme în art. 11, alin (2) din O.U.G. nr. 90/2017, în care se arată că prevederile alin. (1) nu se aplică în situația încetării raporturilor de muncă sau serviciu ca urmare a decesului angajatului (!). După cum observați, după abrogarea Legii nr. 284/2010 este inutil să mai mori în timpul serviciului pentru că nici așa nu primești ajutorul prevăzut de lege.
Dacă citiți expunerea de motive a O.U.G. nr. 90/2017 vă dau lacrimile. Zapcii de pe aici sau de aiurea sunt îngrijorați de bugetul țărișoarei, de faptul că am încălca nu știu ce obligații dacă ne dau nouă ce ni se cuvine dar le dau la alții fără vreo urmă de îngrijorare, ba chiar festivitățile prilejuite de Centenarul României și a Primului Război Mondial (1918 -2018) ar fi în pericol din lipsă de fonduri dacă ni se dau nouă ajutoarele prevăzute de lege. Vă vine să credeți ce zic ăștia? Vă facem bairam la ceas de Decembrie, vă lăsăm să vă jucați cu toate tancurile și blindatele alea fără să mai vorbim între noi când defilați prin fața noastră dar mai aveți răbdare cu ajutoarele!

În altă ordine de idei, armia română nu s-a predat niciodată. Aduceți-vă aminte de daci, de Decebal, de domnitorii pământeni din Evul mediu, aduceți-vă aminte de Regina Maria care își încuraja supușii spunându-le „Nu ne vom preda niciodată!”. De ce am renunța acum când încă mai avem resurse juridice? De ce să nu folosim și ultima picătură de energie juridică pentru apărarea și realizarea drepturilor noastre?
Am răbdat și am tăcut șapte ani, la fel ca Iov. Din când în când Iov a încercat să ducă conflictul său cu Dumnezeu în fața unei instanțe supreme, divine.
De ce nu am sesiza și noi Curtea Constituțională, aici pe pământ, în legătură cu constituționalitatea art. 11 din O.U.G. nr. 90/2017? De ce nu am întreba pentru ce unele instanțe măcelăresc un principiu de drept universal valabil? De ce pentru unele categorii socioprofesionale este aplicabilă Decizia Î.C.C.J. nr. XXIII din 2005 în timp ce alte pentru alte categorii socioprofesionale principul de drept câștigător s-a volatilizat? Poate ființa, opera, exista o normă de suspendare după de norma pe care o suspendă a fost abrogată? Aceasta pare a fi cheia problemelor noastre… A zis Înalta Curte că prelungirea valabilității dispoziției de suspendare a unui text de lege și după abrogarea lui este de neconceput și inadmisibilă sau nu a zis? A zis. Atunci ce ne împiedică să sesizăm Curtea Constituțională cu câteva zeci sau sute de astfel de cereri? Recomand să studiați practica instanțelor acolo unde ați inițiat procese, în special practica Curților de Apel. În măsura în care completul care vă analizează cererea are o practică nefavorabilă restituirii ajutoarelor n-ar fi rău să depuneți cereri de sesizare a Curții Constituționale pentru ca aceasta să analizeze constituționalitatea art. 11 din O.U.G. nr. 90/2017.

  1. Cristea Constanța 23 iul. 2018 | reply

    D-le avocat va transmit felicitări pentru lupta pe care o duceți pentru aplicarea și respectarea legii în această țară democratică, o tara în care se adopta legii pe bandă rulantă, după care sunt susținute cu ordonanțe de guvern în funcție de culoarea politica!

  2. Alistar C-tin. 11 feb. 2018 | reply

    Sperăm să primim decizie favorabilă deoarece la C A . Suceava este practică juficiară în acest sens. LA finele anului 2017 şi începutul a.c. au fost onorate restituirea ajutoarelor colegilor catr au câştigat procesele. Pe moment sunt suspendate acțiunile în curs, pe diferite motive invocate în interpretarea normelor legale, cu tentă de neacordare a drepturilor cuvenite decât recunoaşterea lor printr-o practică juridică unitară. Din acest motiv trebuie mers până la capăt şi prin demersul juridic pus în discuție.

Adăugați un comentariu

reset all fields