La sfârșitul secolului al XVI-lea, în timpul reginei Elisabeta I a Angliei, funcționau la Londra mai multe „școli de avocați”. Existau patru astfel de instituții, numite Inns of Court: Lincoln’s Inn, The Inner Temple, The Middle Temple și Gray’s Inn, a căror activitate consta în formarea de avocați și, totodată, în organizarea și conducerea Justiției, care devenise foarte activă încă din timpul regelui Henric VIII atât în teritoriu, pentru judecarea revoltelor, cât și în Londra, pentru rezolvarea problemelor matrimoniale și religioase ale suveranului.
Potrivit unor mărturii contemporane, Inns of Court erau constituite după modelele grecești academos sau gimnasium iar tinerele progenituri ale nobililor englezi învățau pe lângă drept și istoria sacră și să cânte, să danseze, să improvizeze scenete de teatru. Tot aici se organizau dezbateri asupra unor spețe controversate printr-o procedură care implica lectura cazului, studiul și pregătirea pledoariilor, apoi dezbaterea dintre avocatul acuzării și avocatul apărării întreaga procedură având aspectul unui piese de teatru regizate dar cu scop didactic. În ansamblu, aceste sisteme educaționale au fost asociate cu adevărate „școli de maniere” pentru nobilimea engleză.
Inns of Court erau asociații profesionale cu regim strict și organizarea internă confidențială, asemănătoare altor organizații profesionale, spre exemplu precum cea a constructorilor, și avea trei grade profesionale: apprentice („învățăcel”), barrister („avocat pledant”) și master of Bench („maestru al Băncii”). La rândul lor, aceste grade profesionale cunosc mai multe diviziuni.
Pentru a progresa în acest demers este necesar să lămurim terminologia engleză.
Inn care este folosit în epoca modernă mai mult cu semnificația de „han” sau „motel” – clădire aflată la marginea unui drum și unde se oferă adăpost temporar sau hrană – provine pur și simplu de la prepoziția in însemnând „înăuntru” și care a cunoscut în engleza veche inclusiv forme de inni sau inne, cu sensul de refugiu peste noapte sau pe timp de furtună. Pentru clădirile de gen din Londra, care erau deja locuri urbane – cum aveau și Țările Române hanuri la București sau Iași, la Curțile Domnești – Inns of Court au fost la început un fel de cămine studențești în care tineri trimiși să învețe Dreptul aveau parte de găzduire, hrană și activități distractive (festivități, banchete, spectacole) și care par similare cluburilor private de tip britanic de mai târziu.
Barrister, cu sensul de „cel care pledează la bară”, a fost adus ca termen în Anglia de către normanzi, mai întâi sub forma francezului barre, din latinescul barra (barieră) și primind semnificația de bară orizontală din lemn sau metal care despărțea în sala de judecată persoanele implicate în judecată (avocați, inculpați, victime, martori, funcționari ai tribunalului) de judecător. Semnificația ei profundă era aceea de linie abstractă despărțitoare între opiniile subiective ale persoanelor implicate în judecată și obiectivitatea sacră a judecătorului. Bara a devenit ulterior loc de judecată iar în epoca modernă asociație a avocaților, adică Barou.
Bench era banca, locul, fotoliul, în care stătea judecătorul care judeca, apoi a primit sensul de bancă din lemn sau spațiu rezervat în tribunal judecătorilor. Aceștia formau în cadrul Inn-urilor engleze un corp înzestrat de regină cu puterea de a rezolva probleme organizatorice și administrative ale justiției (cam ceea ce este astăzi Ministerul de Justiție) și cu misiunea de a acorda consultanță regală.
Judecătorii își alegeau un conducător al lor numit Master – „maestru”, de unde, prin vulgarizare s-a folosit ulterior de către francezi și italieni drept apelativ pentru orice alt magistrat. Din același proces semantic al cuvântului și într-o legătură directă cu ceea ce se întâmpla în acele „școli de avocați” englezești se trage și folosirea termenului de maestru pentru actori, ulterior și pentru scriitori, fără a se mai cunoaște semnificația originară.
Potrivit Enciclopediei Britanice, Inns of Court erau societăți voluntare neautorizate printr-un act oficial și neîncorporate sistemului de instituții ale statului. Din aceste școli s-a născut sistemul modern de învățământ în domeniul dreptului atât ca formă de organizare internă, cât și ca procedură.
