De la bun început facem precizarea că prezentul articol nu este decât o interpretare proprie părții vătămate a materialului probator administrat până în prezent în dosarul penal nr. 1076/P/2023, aflat pe rolul Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanța, dosar ce are ca obiect art. 188 (omorul) Cod penal și fapta din data de 5/6 august 2023, când în camera nr. 111 a Hotelului „Semiramis” din Saturn inculpata Loredana Atănăsoaie a ucis-o prin înjunghiere cu un cuțit pe Alina Ciobanu, prietena și colega ei de clasă și de serviciu.
De asemenea, nu intenționăm să alterăm în niciun fel conținutul prezumției de nevinovăție ce trebuie să însoțească lucrările din orice proces penal și nici nu dorim să ne substituim competențelor organelor judiciare.
În această etapă a procesului penal nu putem oferi mai multe informații decât cele care deja au ajuns în spațiul public însă citind și recitind declarațiile inculpatei, declarațiile martorilor, procesele verbale întocmite, raportul medico-legal de necropsie, observând fotografiile și schițele întocmite la locul crimei apreciem că putem contribui la documentarea modului și a mobilului pentru care a fost suprimată viața Alinei Ciobanu sau, altfel spus, putem contribui la stabilirea exactă a activității ucigătoare, a actelor comisive exercitate asupra victimei.
Am procedat la reanalizarea întregului material probator în urma reaudierii inculpatei Loredana Atănăsoaie din ziua de 26 septembrie 2023 când, întrebată fiind de procuror pentru lămurirea circumstanțelor crimei, Loredana Atănăsoaie a declarat că „din câte îmi amintesc pe Alina am lovit-o cu cuțitul în partea stângă a gâtului și cred că și la umărul stâng”. Dat fiind faptul că în raportul medico-legal de necropsie se arată că leziunile produse de cuțit au fost localizate în regiunea cervicală dreapta lateral (plagă înțepat tăiată, cu margini netede, infiltrate sanguin, fără punți tisulare între buzele plăgii, de aprox. 2-2,5 cm, cu axul lung relativ oblic dinspre medial spre lateral și dinspre anterior spre posterior, ce prezintă o dehiscență de aproc. 1 cm, cu vizualizarea planului adipos; la polul medial prezintă un unghi rotunjit, iar la polul lateral un unghi ascuțit care se continuă cu o excoriație liniară de aprox, 2,5 cm, fină, superficială, acoperită cu cruste line roșietice (pattern lezional „codiță de șoricel”), în regiunea braț stâng 1/3 proximal, la nivelul articulației acromio-claviculare (plagă tăiată cu axul lung relativ longitudinal de aprox. 1,5 cm cu dehiscența de 0,5 cm cu margini netede, infiltrate sanguin, fără punți tisulare între buzele plăgii, cu ambele unghiuri rotunjite) și la mâna dreaptă ( deget IV, falanga distală detașarea unghiei false cu vizualizarea patului unghial și deget III, falanga distală, în dreptul articulației interfalangiene, plagă tăiată cu margini netede, plagă tăiată în forma literei S de aprox. 1,2 cm) rezultă importante neconcordanțe între modul în care a fost recunoscută crima și modul de producere al acesteia.
Precizăm și faptul că în declarația dată de inculpată în ziua de 6 august 2023 aceasta nu a arătat cum anume s-au petrecut actele comisive ci doar s-a mulțumit să recunoască fapta în sensul că „am luat cuțitul care era pe un raft și inițial am ezitat după care am înjunghiat-o în gât”. Nu s-a precizat aici nimic de lovitura cu cuțitul în umăr, nu s-a precizat cu ce mână ținea cuțitul, nu s-a precizat direcția din care a lovit, nu s-a precizat locul în care a lovit.
Prin urmare, actele comisive realizate cu cuțitul (lungimea totală 28 cm, lungimea lamei 15 cm) așa cum rezultă din raportul medico-legal de necropsie au fost în număr de cel puțin două, nu doar unul așa cum a arătat inițial inculpata.
Cea de a doua înjunghiere (cea de la nivelul umărului stâng) a fost recunoscută abia după ce inculpata a luat cunoștință despre conținutul raportului de necropsie. Rănile de la mâna dreaptă a decedatei ar putea fi urmarea unei a treia lovituri de cuțit sau consecința apărării (a încercării de a îndepărta cuțitul).
Mai departe, din concluziile aceluiași raport medico-legal de necropsie, în ceea ce privește localizarea loviturii de la gât, adică lovitura care a produs secționarea venelor jugulare externă și internă a Alinei, trebuie observat că rana se află în partea dreaptă a gâtului și nu în partea stângă a gâtului așa cum susține în mod eronat inculpata. Mai mult, din descrierea și din fotografiile celor două răni se poate aprecia modul lor de formare precum și poziția lamei cuțitului.
Astfel, cu sprijinul unor medici legiști și medici de chirurgie cardio-vasculară care au analizat planșele fotografice din raportul de necropsie, suntem în măsură să apreciem că există o probabilitate însemnată ca prima lovitură aplicată cu cuțitul de către inculpată să fii fost cea de la umărul stâng, în timp ce Alina se afla așezată pe pat, pe partea sa laterală dreapta, cu fața la perete. Urmele din jurul plăgii conduc către concluzia că plaga ar fi fost una înțepată (cuțitul a pătruns și a fost retras pe aceeași traiectorie). Apoi victima să fii simțit durerea și să fii țipat (așa cum arată martorii prezenți în hotel și așa cum recunoaște și inculpata). Ar fi avut loc o luptă între cele două adolescente în care inculpata a păstrat cuțitul în mână (rănile severe de la mâna dreaptă a Alinei și urmele de lovituri de pe fața și gâtul Loredanei conduc la această probabilitate) din care a ieșit învingătoare inculpata care a înjunghiat-o în gât pe victimă, cel mai probabil din spate și din partea dreaptă a victimei. Probabil inculpata a ținut cuțitul în mâna dreaptă cu lama sub pumn și cu tăișul orientat către propriul corp și a lovit oblic din spate și de deasupra capului victimei. După o astfel de înjunghiere organismul uman își pierde funcționalitatea în câteva secunde iar moartea se instalează în câteva minute. Concomitent inculpata i-a pus victimei mâna dreaptă la gură pentru a nu mai putea să strige ori să ceară ajutor dar și împiedicând-o să respire (rănile de la buzele Alinei și cele de la mâna dreaptă a Loredanei converg spre această concluzie). În cele din urmă, Alina s-a stins iar cea mai bună prietenă a ei, călăul ei, și-a desăvârșit macabra crimă descotorosindu-se de corpul neînsuflețit.
Desigur, acesta este doar un scenariu ce pare mai verosmil în raport cu probele administrate în dosar, decât cel rezultat din declarațiile inculpatei. La fel de bine se poate ca inculpata Loredana să fie doar confuză în ceea ce privește circumstanțele esențiale ale faptei și să nu încerce neapărat să ascundă adevărul.
Oricum s-ar fi întâmplat în acea cameră de hotel acest dosar nu poate fi considerat soluționat până nu va fi stabilit mobilul crimei. Practic, trebuie stabilit care a fost impulsul psihic care a determinat-o pe inculpata Loredana să o ucidă pe Alina.
Din declarațiile directorului de vânzări al Hotelului Narcis, martorul M.G. (40 ani, divorțat), rezultă că între Loredana și Alina exista o stare tensionată și că Alina ar fi solicitat să fie cazate în camere diferite pentru a stinge conflictul însă acest lucru nu s-a mai întâmplat. Loredana era o fire mai libertină, a avut mai multe relații pasagere, chiar și cu mine a avut o relație și mulți alții au spus că au avut relații cu ea. Mie unul Alina îmi părea mai educată, mai liniștită.
Din declarațiile martorului P.G.V. (22 ani, necăsătorit), ajutor de barman la Hotel Narcis și vecin de cameră cu cele două adolescente, rezultă că le cunoșteam pe Loredana și Alina, ele fiind cameriste iar eu ajutor de barman. Nu știam să fi fost o relație tensionată între ele, se comportau normal. Alina era o fată normală, în regulă, însă Loredana avea o privire mai cruntă, dar în rest nu erau probleme cu ele.
Prin procesul verbal de identificare a decedatei din ziua de 06.08.2023 numiții M.I.M. și B.A.A.C., ambii recepționeri la Hotel Narcis, au precizat că Alina Ciobanu le-a spus în ziua de 05.08.2023, după terminarea programului, că și-a dat demisia și că a doua zi urma să plece acasă.
Pe de altă parte, în ultima declarație dată de inculpata Loredana în fața procurorului, aceasta a arătat că Alina spunea diverse vorbe despre ea și că era dezamăgită de faptul că Alina nu dorește să se împace cu ea.
Recapitulând se poate concluziona că între cele două colege și prietene exista o stare conflictuală dar care nu era vizibilă pentru toată lumea; că inculpata Loredana, fire mai libertină, a avut mai multe relații pasagere și prietenii nocturne; că Alina își depusese demisia în acea zi și că, peste câteva ore, avea să plece spre casă, adică spre localitatea din care ambele proveneau iar inculpata Loredana era dezamăgită de faptul că Alina spune anumite lucruri și că refuză să se împace cu ea.
Toată această serie de situații de fapt ar putea căpăta o logică și s-ar putea întrezări motivul crimei dacă am adăugă și faptul neștiut până acum că Loredana rămăsese însărcinată în urma multiplelor relații avute cu diverși bărbați și că fusese nevoită să facă o întrerupere de sarcină. Se pare că Alina i-ar fi reproșat atât lipsa de decență, desfrânarea dar, mai ales, faptul că a recurs la avort și nu a oferit nici o șansă fătului. Acestea ar putea fi acele „vorbe” spuse de Alina și care o deranjau pe inculpată. Alina asocia avortul cu crima infantilă și din acest motiv începuse să o vadă pe Loredana cu alți ochi. Considera că mersese prea departe. La rândul ei, Loredana era paralizată de frica faptului că familia ei, mai cu seamă mama și fratele său mai mare, ar putea afla despre aventurile ei și despre întreruperea de sarcină. Considera că ar fi dezonorant ca familia ei să afle despre avort pentru că astfel ar fi putut pierde stima, dragostea și prețuirea lor. Cel mai probabil, teama nejustificată că secretul întunecat al avortului este în pericol, că Alina nu ar avea tăria de a păstra tăcerea atunci când va ajunge în preajma familiei inculpatei a condus la luarea rezoluției infracționale.
